As minti daca nu as recunoaste ca mi-a placut enorm de mult topicul pe care l-a deschis Bolo acum un an ! Dar pe vremea aia eu aveam alte preocupari, nici prin cap nu mi-a trecut ca voi avea vreodata sansa de a simti pe propria-mi piele o asemenea euforie cum este cea generata de spiritele carnavalului din Venezia.
Avand o zi libera , am decis ca sa facem un efort de a ajunge la Venezia - inca nu stiam exact nici noi pentru ce - stiam doar ca trebuie sa ajungem acolo. Ne-am sculat cu noaptea-n cap, pe la 6 fara un sfert, am sarit intr-un taxi (complicata problema taxurilor in Italia - dar asta e alta poveste) si fuga la gara sa cumparam bilete pentru Venezia, care se afla la vreo 250 de km departare. La sase jumate eram in tren, galagiosi, bucurosi, curiosi, 14 persoane din 3 nații, 5 adulti (oameni de aprox. 30 de ani dar cu minte de adolescenti rebeli biggrin.gif , iar restul kinderi, teenagers - whatever!. smile.gif ) Unii dintre noi eram incomplet refacuti dupa ce asteptasem zorii zilei intr-un bar din apropierea hotelului, drept pentru care au ales sa se mascheze in teroristi ai trenului:
Avand o zi libera , am decis ca sa facem un efort de a ajunge la Venezia - inca nu stiam exact nici noi pentru ce - stiam doar ca trebuie sa ajungem acolo. Ne-am sculat cu noaptea-n cap, pe la 6 fara un sfert, am sarit intr-un taxi (complicata problema taxurilor in Italia - dar asta e alta poveste) si fuga la gara sa cumparam bilete pentru Venezia, care se afla la vreo 250 de km departare. La sase jumate eram in tren, galagiosi, bucurosi, curiosi, 14 persoane din 3 nații, 5 adulti (oameni de aprox. 30 de ani dar cu minte de adolescenti rebeli biggrin.gif , iar restul kinderi, teenagers - whatever!. smile.gif ) Unii dintre noi eram incomplet refacuti dupa ce asteptasem zorii zilei intr-un bar din apropierea hotelului, drept pentru care au ales sa se mascheze in teroristi ai trenului:
Garile trec foarte grabite pe langa noi una cate una:
In tren, pe masura ce ne apropiam de Venezia, aglomeratia ajunsese la cote studentesti, ia:
Ne potolim foamea cu cate o gogoasa umpluta cu crema de cioco sau de vanilie - dementialeeeee!
La un moment dat unul dintre noi racneste extaziat : "Iaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!":
Chinezul de langa fereastra tresare si el (pentru a cata oara, oare? ). Continuam extazul:
Ajungem cu bine pe peronul garii, care se transforma brusc intr-un furnicar de lume. N-avem decat o singura grija - trebuie sa ne mascam si noi cumva. Multi dintre cei de pe tren erau gata imbracati, erau foarte bine pregatiti de carnaval:
Asa ca , pentru noi era un "must" ca sa ne integram perfect in peisaj. Drept pentru care, dintr-un ghiozdan apar niste hair spray de culoare verde si incepem a demostra Veneziei cat talent avem:
Nu va zic cata lume s-a oprit in jurul nostru pe peron, unii ne-au pozat altii ne-au filmat iar altii au cerut si ei o pata de culoare
Cu greu iesim de pe peron si ne oprim putin in gara ca sa aflam cand era ultimul tren inapoi spre "casa". Era dupa ora 6 seara, era perfect fiindca atunci cand ajunsesem noi trecuse deja de ora 10.
Cu greu iesim de pe peron si ne oprim putin in gara ca sa aflam cand era ultimul tren inapoi spre "casa". Era dupa ora 6 seara, era perfect fiindca atunci cand ajunsesem noi trecuse deja de ora 10.
Inca de pe holurile garii privirea ne este inundata de o varietate foarte larga de masti.
Ne decidem foarte greu. Iesim din gara si dam din nou cu ochii de furnicar:
Aruncam privirea si la cladirile din jur, care sunt impresionant de inalte, impresionant de dantelate:
Peisaje de langa gara :
Intre timp, unii dintre noi s-au dichisit :
Am parcurs pe jos traseul spre piata San Marco. Nu e greu de ajuns acolo, sunt sageti desenate pe case care iti indica directia.
Cred ca puteam ajunge si cu vaporeto, dar noi am fost luati de multime si nu prea era ok sa te intorci impotriva valului.
Si acum va arat fara prea multe comentarii ce ne-a fost dat sa vedem pe acolo :
Si acum va arat fara prea multe comentarii ce ne-a fost dat sa vedem pe acolo :
Strazile devin din ce in ce mai inguste, din ce in ce mai intortocheate :
El facea show de unul singur, era simpatic foc, iar noi i-am facut placerea de a dansa pe muzica lui:
Magazine cu masti, fara numar, fara numar:
Niste flori:
Si niste dulciuri:
Era bine ca eram "green pieces" , era usor sa ramanem ""together":
Freza se umpluse cu confetti, fiindca atunci cand am dansat lumea a aruncat in noi/deasupra noastra cu fulgi de bucurie .
Inaintam prin multimea extaziata, si ochiul ne este si el "imbucurat":
Inaintam prin multimea extaziata, si ochiul ne este si el "imbucurat":
Strazi inguste, de-abea treceau doi oameni in paralel:
Casele erau "mancate" de apa:
Cu gondola pe sub rufele puse la uscat:
O biserica intr-o piata:
Si statuia aferenta:
Instantanee din Veneția:
Strazi inguste si scurte, catacombe:
Alte cladiri frumoase:
Am gasit si o scara libera, ca sa poti cobori pana la apa:
Pe stradute isi facuse aparitia si politia, care avea de dirijat circulatia populatiei. Se pot vedea si cele doua benzi de circulatie:
Nu o data mi-au strigat "signora", lasa fotografiatul pe pod, ca o sa ai o gramada de ocazii sa pozezi mai incoloshea. O laie, io ziceam ca nu pricepeam. Sa continuam plimbarea, desi ma cam dor picioarele, dar daca tzopaim/dansam nu se mai simte asa de pregnanta durerea.
Observati drapelele (zau ca nu putui sa ma abtin)
Pas cu pas, intr-un tarziu am ajuns si in Piata San Marco. Grandioasa. Emotionanta. Feerica.
Noaa, unele poze probabil ca se repeta, m-am tzacanit, dar nu e mai scot acuma. Mai am sa va arat mascatzii, neste prajituri, si niste chestii pe care le fac "cado" culinarilor rabdatori care s-au plimbat cu mine prin Venetzia. Ia:
1)Mascatzii:
1)Mascatzii:
2) Haleala
3)Cadouri, cadouri, vitrine cu cadouri:
Irezistibili!
Murano, again, dar sunt convinsa ca stiati!
Mi-am luat bomboane de acolo:
In final imi bag si picioarele, ca tare bine ne-o fost!!!
La vita e bella in Venetzia!!!
Vita mia a fost rozzz:
