"În cimitir la Săpânța ,
Moartea și-o pierdut sămânța."
Moartea și-o pierdut sămânța."
Gheorghe Turda
Zilele trecute am primit prin email poza de mai jos:
"Underneath this heavy cross
Lies my mother-in-law poor
Had she lived three days more
I would be here and she would read
You that are passing by
Try not to wake her up
For if she comes back home
She’ll bite my head off
But I will act in the way
That she will not return
Stay here my dear
Mother-in-law."
Lies my mother-in-law poor
Had she lived three days more
I would be here and she would read
You that are passing by
Try not to wake her up
For if she comes back home
She’ll bite my head off
But I will act in the way
That she will not return
Stay here my dear
Mother-in-law."
Am mai fost io prin Maramures acum vreo " 'jde" ani, aveam vreo 7-8 ani, era chiar de ziua mea, de Măria cea mica. Atat tin minte ca am fost foarte impresionata ca toata lumea umbla pe strada catre biserica imbracata in costum popular, "astia se duc la serbare mami?" - deh eram mandru soim al patriei foarte bine indoctrinat.
Am mai dat un search rapid pe net, mai nou pe langa deja clasicul in viata Google, poti sa-l intrebi si pe var'su Youtube, ia ce-am gasit:
Pe mea cruce zice așe':
Și-n a mea copchilărie
Trenu' mult îmi plăcea mie.
Bată-l-ar de Cefereu'
ca m-o dus la 'Mniezău!
Drept pentru care, ca sa reinoim amintirile ne-am urcat frumusel in masina, noi si rucsacurile noastre si dupa vreo 6 ore de mers am ajuns prin mirificul Maramures plai cu flori. Lume foarte primitoare, gazde bune, mancare buna, bautura asijderea si nu va mai spun cat de multa :D .
Am avut noroc de zi insorita, dar totusi friguroasa, de toamna - ca doar e vremea ei! He, he, Orange Romanika ciuciu, desi inca esti in Romanika, am vorbit acasa in roaming, fiindca acolo intra reteaua de telefonie mobila din Ucraina. In cazul in care nu intra reteaua de telefonie din Ungaria. Ne "cotropeste" vecinii :lol
In Sapanta ai de vazut celebrul cimitir si celebra biserica de lemn.
Intrarea in cimitir se plateste, nu stiu sa va zic cat costa, ca ni s-a facut cinste (va dati seama cum suna: "hai sa te fac un cimitir" :lol:) In cimitir, chiar langa intrare era un cersetor, sarmanu' se vedea pe el ca nu era citav la cap. L-am miluit, dar avea memorie foarte scurta, ca umbla cu palaria intinsa dupa noi prin tot cimitiru'. Vai de el, sarmanu'.
Prietenu' care ne-a facut cinste cu cimitiru' a zis ca acu' sa nu ne asteptam ca intram in cimitir si o sa murim de ras. Intradevar, nu e nimic de ras - dar e mult "spirit" - mi-a placut . Am sa las pozele destul de mari ca sa "va radeti" si voi. (V-am mai zic ca mai nou lumea nu mai râde ci se rade - ale naibii diacritice, mvaaai de ea limba româna - romana+dacica!)
Ia, ce scrie in cimitir despre cimitir :
"Asezare: Sat Sapanta, comuna Sapanta, judetul Maramures
Denumire: Cimitirul Vesel
Pretectie: Lista Monumentelor Istorice 2004
Datare: 1935
Descriere monument:
Adevarat muzeu in aer liber, Cimitirul Vesel din Sapanta se afla in centrul comunei la biserica parohiala si cuprinde peste opt sute de monumente de arta populara, cu o infatisare si semnificatii cu totul aparte. Prin specificul sau, acest cimitir, datand din anul 1935, constituie un unicat de mare valoare. Este opera de-o viata a renumitului sculptor, pictor si poet popular Ioan Stan Patras, continuata de Dumitru Pop, zis Tincu, unul dintre ucenicii sai. Mesterul Patras a faurit din lemn cruci funereare, intr-o maniera cat se poate de originala reusind, prin lucrarile sale, sa alunge tristetea si intunericul pe care le aduce moartea. El a inlaturat dramatismul, a ironizat moartea cu luciditate si umor, punand accent pe triumful vietii.
Ineditele monumente din acest cimitir sunt crucile sculptate in lemn de stejar, pictatesi cu epitafuri in versuri populare. Ele constituie adevarate cronici vii ale unei comunitati vazute prin prisma succesiunii generatiilor. Toate crucile sunt vospsite in nuante de albastru, asasnumitul "albastru de Sapanta", cu ornamentatii realizate intr-o paleta cromatica de culori aprinse: rosu, negru, verde, galben. Deasupra fiecarui epitaf, ce surprinde in modul cel mai sugestiv, in cateva scurte versuri, momente din viata celui raposat, se afla chipul acestuia, pictat in culori vii, surprins intr-un moment esential al vietii sale. Personajele sunt in miscarfe, active, adesea zambitoare. Majoritatea epitafurilor au o nota de umor, fapt ce a atras si denumirea de Cimitirul Vesel.
Cimitirul bisericii din Sapanta ramane un loc de pelerinaj unic in lume. Este un loc in care oamenii vin sa se reculeaga si sa-si planga mortii, insa, mai presus de toate este locul in care gasim exprimate, pe cat de simplu pe atat de profund, sensurile si frumusetea vietii."
Intrarea in cimitir :
Detaliu cu Stefan cel Mare
Pe stalpul celalalt era Cuza.
Si acuma va las pe voi sa admirati si sa gustati poemele - mi-a placut graiul folosit in poezelele de pe cruci, pe care parca il si auzeam. Nu era de ras, dar felul in care era tratata povestea mortii fiecaruia parca o umaniza pana si pe Doamna cea cu coasă.
(Ati vazut ce poze mari ma lasa sa bag?!?! Asa e si la voi?!?!?)
Crucea de mai jos am pozat-o față-verso
Altelele:
Uitati-va la crucea din background, e un el care taie o capatzana la un alt el (stirile de la ora cinci varianta de Sapanta :P):
Aici se vede bine ce s-a intamplat de fapt:
Crucea de mai jos are un ochi pe ea, nush de ce, poate din cauza albastrului de Săpânța eu l-am vazut cam albastru si l-am asociat cu ochiul albastru pe care l-am tot vazut pe la greci, si care cica e si pe la turci - ca un talisman care sa te protejeze
Aici am si o cruce normala - dar nu se prea incadra bine in peisaj
Un domn serios:
Un altu' la felde serios:
Si el mi s-a parut cel mai "băieat dea băieat", mormantul lui era ingradit cu marmura neagra, avea vreo doua etaje iesea cumva in evidenta - Doamne iarta-ma, ca despre morti se zice numa' de bine!!!
Biserica era in renovare, ca de altfel toate bisericile-manastirile de prin zona:
In fata intrarii in biserica din cimitir dam si de ... Creatoru':
Si de la Creatoru' ne intoarcem la cele omenesti:
Ca o parere personala: pacat ca nu se conserva mai bine crucile. Stiu, e absurd sa ceri comunitatii sa vada de de crucile tutror mortilor din sat. Dar avand in vedere ca cimitirul e un monument unic in lume, ca se percepe o taxa de intrare in cimitir, ca de fapt asta a adus faima satului, nu e pacat ca unele din cruci chiar nu mai pot fi citite din cauza degradarii lemnului? Ba, da, e pacat. Dar poate ca... dupa ce se termina de renovat biserica, or mai ramanea niste banuti si pentru restaurarea crucilor vechi. Ca alea noi arata ... "ca noi" :) .
Cam asta e imaginea cimitirului vesel; in fata cimitirului gasesti "magazine" cu artizanat, pacat ca unele artizanaturi sunt chinezisme. Io am luat niste magneti de frigider cu Cimitiru'. Si "zgardană".
Mai avem de vazut manastirea din Sapanta, dar asta in mesajul urmator.
Te astept!
RăspundețiȘtergereIntre timp,,uite ce am descoperit (http://shop.starwars.com/catalog/product.xml?product_id=1307702)... si m-am gandit imediat la tine!
Moaa, Irina, ii faina rau de tot scula aia! Dar ... sunt cam pline toate dulapurile de la bucatarie. Acum mai fac niste rafturi prin camara...
RăspundețiȘtergereM-a incantat mult de tot aceasta calatorie in Cimitirul vesel, mai ales ca eu n-am ajuns inca pe-acolo.
RăspundețiȘtergereCa veche cititoare a blogului tau, iti ofer cu drag un premiu, pentru tot ce oferi cititorilor tai.
Si am o intrebare: cum ai postat poze atat de mari?
Didona, ma bucur ca ti-a facut placere sa te plimbi - chiar si vitural- cu mine prin tara.
RăspundețiȘtergereMa bucur ca citesti ce am eu pe aici, din pacate in ultima vreme mai rar am dat prin bucatarie. Ce sa zic, anul trecut aveam santier in casa, anul asta sunt tot plecata. Asta e, timp de bucatarit oi avea eu candva.:)
Multumesc frumos pentru premiul pe care mi l-ai adus la mine pe blog.
Referitor la marimea pozelor, am fost si eu la fel de surprinsa sa vad ca apar mari, desi credeam ca mi le va micsora "bloggul" ca si pana acum.
http://www.epitafuri.com
RăspundețiȘtergereMorbid, cinic, inspirational...
maramuresul meu drag!!!!!mi-a mai trecut de dor!foarte frumos!si sa stii ca asa ca la noi in maramures sint putine locuri in tara unde se mai pastreaza traditia! i-ti multumesc pentru plimbarea aceasta virtuala!
RăspundețiȘtergere