Azi noapte am fost la nunta. Eu nu cunosteam pe nimeni acolo, deci stiam din start ca nu va fi chiar totul ok, dar ma bazam pe anturaj ca vom incerca sa ne "simtem si noi putin bine". Decizia de a participa la nunta asta imi apartine, nu aveam nici o obligatie (doamne cum suna "obligatia" asta!), dar m-a impresionat ideea ca mireasa imi e colega de breasla, mirele e orfan de parinti si ma gandeam ca sa-i facem si lui nunta.
Ca sa va fie clar, detest nuntile, la nici o nunta nu m-am simtit bine - asa ca la un chef- nici macar la nunta mea (dar acolo a fost altceva, nunta mea a fost mandria tatei, deci a trebuit sa mimez extazu' - daca era dupa mine, nu cred ca aveam nunta, dar fiindca ai mei nu au ratat nici o nunta in viata lor, am zis ca hai! sa le facem placerea).
Din povesti stiam o pereche de nuntasi, si am stabilit cu mirele ca vom sta la masa cu respectivii (ca te programeaza si la ce masa stai). Credeti ca a tinut cont mirele de noi? Asta am constatat la fata locului. Nu inteleg de ce ne-a intrebat inainte de nunta daca vrem sa stam cu cineva anume la masa. Dezamagiti am fost si noi si perechea respectiva (si ei erau in situatie asemanatoare noua, nici tipa aia nu stia pe nimeni de la nunta asta). Mirele ne-a sugerat ca daca nu ne place unde ne-a asezat putem sa ne mutam noi, da' mai tarziu (cum puii mei?! se putea interpreta ca nu pot sta la masa cu cine au hotarat ei: in mare parte cu copii, ma rog adolescenti stingheri). Am mai avut ghinionul sa nimeresc chiar sub spliterul aerului conditionat - dar ma incurajam ca fac pregatiri pentru vizita in Laponia. Mesele erau lungi si inghesuite, daca nu stateam cu scaunul bine tras sub masa, vecinu' din spate nu mai avea loc. Oricum daca voiam sa ies-intru trebuia sa deranjez tot randu' si randu' din spate - ma si mir chelneritele cum au putut sa se strecoare (pana la mine n-a ajuns nici una :P)
In fata scenei (da! scena! si nu era de camin cultural, era de local) era o masa la care stateau mirii si nasii. Zici ca stateau la catedra. Nuntasii stateau la mese cate 10 , mesele erau puse ca si bancutele in sala de clasa - doar ca oamenii stateau de o parte si de alta a mesei. M-am simtit aiurea ca jumatate dintre invitati au stau cu spatele la miri. Printre aia ne-am numarat si noi. In spatele catedrei, v-am zis ca era scena. Eiiii, pe scena se urcau lautarii. Pardon, formatie ii zice. Si cand nu canta formatia, canta "ingineru' de sunet" (sa mor de nu asa l-a prezentat solistu') la laptop. Fiind nunta in stil romanesc, au avut si boxe. Multe, mari, la maxim. De ce naiba tre' sa urle muzica la nunta? Urli si tu si tot nu te auzi. Si atunci ori iesi in ringu' de dans, ori stai la masa, ori iesi afara ca sa simti cum iti tiuie urechile, asta daca nu ti-s infundate.
Si a inceput nunta cu tzuraiu' aferent. Da' unde sa te intinzi la joc frate, intre mese era un culoar care servea ca si cale de acces spre exterior, spre bucatarie, spre veceuri? Asta daca reuseai sa te extragi dintre mese. Ca eu, toata nunta am reusit sa execut operatiunea doar o singura data. A doua oara a fost atunci cand am plecat, fiindca mi-era jena sa tot ies, ca trebuia sa deranjez oamenii de la doua mese ca sa-mi faca loc si mie.
Zic, las' macar stau la masa si imi inec amaru'. Da' cu ce?
Ma uit la masa noastra: apa minerala, Sprite, Fanta, Cola, Prigat(Cacat). Zic, hait! ie nunta de pocaiti. Pai hai s-o dam pe apa atunci. Io beau apa plata, nu era decat minerala. Cum puii mei, imi ziua de azi lumea bea apa plata cu lamaie, cu portocala si sa nu fie asa ceva la ospatz? Vine o mirandolina sa ne ureze bun venit si ne intreaba ce dorim sa servim. Paiiiii, zicem noi, niste apa - ca aia am vazut la noi pe masa. Si din clipa aia, mirandolina si-a imaginat ca traim cu apa si suc. Ma uitam cu jind la fructiera asezata pe mijlocu' mesei - da' era prea departe de mine, trebuia sa ma rog de persoana situata la 3 scaune de mine daca imi doream o boaba de strugure. Din nou pas! Si iar ma gandeam, o banana, un kiwi, o piersica, un mar, o parte cu 10 boabe dintr-un ciorchine de strugure. La 10 oameni. Prea mult!
Dar nu e nunta de pocaiti,mah, ca unii danseaza, iar la alte mese erau ceva sticle cu alcool. Deci mai sunt sperante. Ia sa vedem cum facem sa ne parvina alcoolu', fiindca era nevoie, v-am zis aeru' conditionat isi facea datoria exact pe capatzana mea.
Am halit aperitivu' (3 chiftele cat maslina, 3 felii de salam, 3 felii de bacon, 1 bucata de ceva cascaval cu nush' ce, 1 ardei iute, o rosie, 3 masline). Mirandolina ne-a luat farfuriile fara sa avem vreme sa o intrebam cum intram in posesie de alcool. Nu-i bai data viitoare nu mai scapa.
A scapat! Ne-a adus niste farfuriute cu aperitiv cald, orez cu ficatei fierti de pui. Am ratat si momentu' in care a luat farfuriutele (a mea aproape intacta, orezu' era cleios, iar ficatu' fiert/inabusit nu-mi place).
Din nou asurzim din cauza de decibeli in exces, de iesit inca n-avem curaj (n-am venit sa escaladam!). Si hop-si-asa anunta cantaretu' ca vine supa, sa luam loc la mese. Mesenii se executa. Vin cei 6 chelneri (am fost aprox. 120 de persoane - erau 12 mese plus catedra, plus masa lautarilor, mesele puse pe doua randuri (la perete si la perete, ca sala n-avea ferestre) in tavam erau 48 de becuri pe margine si 14 la mijloc, la "trenulet" au participat 36 de nuntasi, intre mire si mireasa erau 30 de persoane - ma, bligdizeaaam taaahre!). Deci vin chelnerii care au defilat cu bolurile de supa pe culoarul de dans (nu e ring, nu e ring, deci nu e ring de dans!!!) si invitatii au inceput sa aplaude. WTF? Un chelner a servit la catedra, si dupa care s-a dat verde si la restu' de chelneri sa serveasca mesenii. Nu va vine sa credeti, dar aproape ca au ajuns si la mine, dar aproape ca au intepenit toti in si intre scaune. Si deodata, liniste, doi zece, doi zece, proba de microfon! parintele vrea sa binecuvanteze aceasta masa. Again, WTF, ca eu deja lingurisem zama, ce sa mai binecuvantezi frate?! Da' hai, sa facem placerea popii. Moooooaaaah, nu pot sa va povestesc cum ne-am ridicat in picioare, si ce echilibristica am facut. :P
Apoi din nou asurzeala, si yessss! am reusit sa iesim pana afara, ca sa ne mai incalzim. Am intrebat pe nuntasii aia cu care am fi vrut sa stam la masa cam cum ie treaba cu beuturile pe aici. Si aia fac okii mari la noi: pai cum voi inca n-ati servit nimic? Tre' sa-i ceri la mirandolina, si iti aduce. Aham, chestia asta o stiam, da' nu stiam cum sa prindem mirandolina sa ne auda ruga. Da' nu intelegeam de ce la unele mese tronau sticlele cu bauturi, iar la a noastra stateau stinghere niste peturi cu suc.
Apoi a aparut momentu' cu "am fost anuntati ca s-a furat mireasa", anuntat de solist in timp ce canta si el lambada lui. Lumea a luat la cunostinta, dar hora nu s-a intrerupt, mirele nu s-a agitat, a lasat lumea sa se simta si ea bine. Cand s-a terminat de horit lambada, a aparut si mireasa, fara negociere, doar ca am vazut ca a aparut o lada de/cu(?) bere pe scena. Nici un extaz pe mire ca i-a venit mireasa 'napoi. Io cred ca s-au pacalit, mireasa o fi fost doar pana la veceu. Din nou turai, cu mireasa pe masa de asta data. Exaltant moment, dameash palme.
Ne-a chemat pentru friptura, din nou cei 6 in action, becu' stins de asta data, da' sa nu va ganditi ca veneau aia cu tavile cu purcei fripti cu maru'n bot, neaaah, erau cei 6 cu cate o portie in farfurie. Io cre' ca de-aia au stins becu'. Din nou, servit catedra, din nou aplauze, din nou WTF. Mirandolina mi-a pasat de la distanta blidu' cu pireu (fulgi), o buca' de cotlet si un copanel de pui. In treacat am convins-o ca am bea o bere. N-avem decat Beks, va aduc imediat. Imediat dupa ce am terminat de halit.
Din nou asurzeala. De fapt si in timpul mesei asurzeala. De fapt asurzeala non stop. Macar, mulţam' la D-zeu!, n-am avut manele. Da' Rapsodia romana, si balada lu' Porumbescu ati mai ascultat voi vreodata la ospat? E? A fost live, da' a fost infiorator de tare. Aplaudacii si-au facut datoria, adica au aplaudat pana la loc comanda fiecare cantare. La rapsodie si la balada mai incet, ala cred ca a fost reflex. Evident, poze si filmari cum ingurgitam. Cool.
Deci cum va spuneam, deja asteptam sa vina momentu' cu "cado' ", ca deja eram calita pentru Laponia. Si plictisita. Nu de conversatie, ca nu se putea, iar cu insotitoru' meu terminasem de vorbit. Din priviri.
Deci eram la momentu' tzopaiala. Mireasa a fost foarte extaziata pe tot parcursu' nuntii, radea si zambea non stop. A aparut pe fiecare masa cate o farfuriuta cu prajitura, din nou plasata strategic langa fructe. Da' nu aveam farfuriute de desert, si chiar daca reuseam sa prind vreo bucatica, nu aveam chef sa-mi ling degetele in local.
Momentu' magic a fost acela cand doamna in visiniu cu poseta roz cu paiete, sandale verde brotacel, si care avea doua bete de lemn infipte in forma de X in capatzana a vrut sa aibe momentu' ei de glorie. S-a urcat pe scena, a pus lautarii sa o acompanieze si a executat un numar demn de megastar. Evidentos, ca ne-a encantada con "Besa_me_mucio" , haleluia mia!! Aplaudacii in extaz, biss. Juma' de sala era cu spatele la scena, remember, nu?
Si din nou toata lumea la loc, ca vine tortu'. Bec stins, aplauze, cei 6 in action, unu' arunca cu lingura flacari pe jos (alcool flambat), plimbat tortu' la catedra, intors tortu' de la catedra la bucatarie. Intre timp, solistu' a facut recensamantu' sa vada care cand ii nascut. (Stiti voi: cine-i nascut in ianuarie, hai sus hai sus hai sus!). Mirii alergau ca bezmeticii sa dea noroc cu născuţii. Extaz pentru lunile de nastere ale mirilor si nasilor, "sa traieste la multz' ani!". Multi nu s-au nascut, asa reiese din recensamant. Cand s-a incheiat recensamantu' au venit mirandolinii cu farfuriutele cu feliile respective. A mea a suferit accidente grave, s-a rupt felia de zici a mai fost mestecata, am zis pas, am asteptat plece primii invitati (conform lautarului sef la nunta au participat rude, prieteni, cunoscuti si invitati :O), n-a durat prea mult, s-a facut coada, ne-am asezat frumos la coada, predat plicu', primit caserola cu prajituri, chemat taxi si gata nunta.
N-am schimbat cu mirii decat un "bine ati venit" si "casa de piatra", "multumesc". In rest n-au binevoit sa escaladeze printre invitati, au preferat sa faca ture (habar n-am de ce , dar umblau ca apucatii) pe culoarul de dans.
Imi imaginez discutiile lor de azi: a fost de vis, mvaaaai! cata risipa, cata mancare a ramas, cate farfurii de prajituri neatinse. Eu le spun, cu toata delicatetea, ca si-au mancat din cur. Asta daca 'or apuca vreodata sa citeasca si sa-si recunoasca nunta, aici pe blog.
Imi ţiuie urechile. Si acum va mai mirati de ce nu-mi place la nunta?!
Hai, pa!
Later edit: azi ne intalnim cu tipii cu care am fi vrut sa stam la masa. Ca sa "ne radem". Ca mai nou lumea se rade nu se râde.
Ca sa va fie clar, detest nuntile, la nici o nunta nu m-am simtit bine - asa ca la un chef- nici macar la nunta mea (dar acolo a fost altceva, nunta mea a fost mandria tatei, deci a trebuit sa mimez extazu' - daca era dupa mine, nu cred ca aveam nunta, dar fiindca ai mei nu au ratat nici o nunta in viata lor, am zis ca hai! sa le facem placerea).
Din povesti stiam o pereche de nuntasi, si am stabilit cu mirele ca vom sta la masa cu respectivii (ca te programeaza si la ce masa stai). Credeti ca a tinut cont mirele de noi? Asta am constatat la fata locului. Nu inteleg de ce ne-a intrebat inainte de nunta daca vrem sa stam cu cineva anume la masa. Dezamagiti am fost si noi si perechea respectiva (si ei erau in situatie asemanatoare noua, nici tipa aia nu stia pe nimeni de la nunta asta). Mirele ne-a sugerat ca daca nu ne place unde ne-a asezat putem sa ne mutam noi, da' mai tarziu (cum puii mei?! se putea interpreta ca nu pot sta la masa cu cine au hotarat ei: in mare parte cu copii, ma rog adolescenti stingheri). Am mai avut ghinionul sa nimeresc chiar sub spliterul aerului conditionat - dar ma incurajam ca fac pregatiri pentru vizita in Laponia. Mesele erau lungi si inghesuite, daca nu stateam cu scaunul bine tras sub masa, vecinu' din spate nu mai avea loc. Oricum daca voiam sa ies-intru trebuia sa deranjez tot randu' si randu' din spate - ma si mir chelneritele cum au putut sa se strecoare (pana la mine n-a ajuns nici una :P)
In fata scenei (da! scena! si nu era de camin cultural, era de local) era o masa la care stateau mirii si nasii. Zici ca stateau la catedra. Nuntasii stateau la mese cate 10 , mesele erau puse ca si bancutele in sala de clasa - doar ca oamenii stateau de o parte si de alta a mesei. M-am simtit aiurea ca jumatate dintre invitati au stau cu spatele la miri. Printre aia ne-am numarat si noi. In spatele catedrei, v-am zis ca era scena. Eiiii, pe scena se urcau lautarii. Pardon, formatie ii zice. Si cand nu canta formatia, canta "ingineru' de sunet" (sa mor de nu asa l-a prezentat solistu') la laptop. Fiind nunta in stil romanesc, au avut si boxe. Multe, mari, la maxim. De ce naiba tre' sa urle muzica la nunta? Urli si tu si tot nu te auzi. Si atunci ori iesi in ringu' de dans, ori stai la masa, ori iesi afara ca sa simti cum iti tiuie urechile, asta daca nu ti-s infundate.
Si a inceput nunta cu tzuraiu' aferent. Da' unde sa te intinzi la joc frate, intre mese era un culoar care servea ca si cale de acces spre exterior, spre bucatarie, spre veceuri? Asta daca reuseai sa te extragi dintre mese. Ca eu, toata nunta am reusit sa execut operatiunea doar o singura data. A doua oara a fost atunci cand am plecat, fiindca mi-era jena sa tot ies, ca trebuia sa deranjez oamenii de la doua mese ca sa-mi faca loc si mie.
Zic, las' macar stau la masa si imi inec amaru'. Da' cu ce?
Ma uit la masa noastra: apa minerala, Sprite, Fanta, Cola, Prigat(Cacat). Zic, hait! ie nunta de pocaiti. Pai hai s-o dam pe apa atunci. Io beau apa plata, nu era decat minerala. Cum puii mei, imi ziua de azi lumea bea apa plata cu lamaie, cu portocala si sa nu fie asa ceva la ospatz? Vine o mirandolina sa ne ureze bun venit si ne intreaba ce dorim sa servim. Paiiiii, zicem noi, niste apa - ca aia am vazut la noi pe masa. Si din clipa aia, mirandolina si-a imaginat ca traim cu apa si suc. Ma uitam cu jind la fructiera asezata pe mijlocu' mesei - da' era prea departe de mine, trebuia sa ma rog de persoana situata la 3 scaune de mine daca imi doream o boaba de strugure. Din nou pas! Si iar ma gandeam, o banana, un kiwi, o piersica, un mar, o parte cu 10 boabe dintr-un ciorchine de strugure. La 10 oameni. Prea mult!
Dar nu e nunta de pocaiti,mah, ca unii danseaza, iar la alte mese erau ceva sticle cu alcool. Deci mai sunt sperante. Ia sa vedem cum facem sa ne parvina alcoolu', fiindca era nevoie, v-am zis aeru' conditionat isi facea datoria exact pe capatzana mea.
Am halit aperitivu' (3 chiftele cat maslina, 3 felii de salam, 3 felii de bacon, 1 bucata de ceva cascaval cu nush' ce, 1 ardei iute, o rosie, 3 masline). Mirandolina ne-a luat farfuriile fara sa avem vreme sa o intrebam cum intram in posesie de alcool. Nu-i bai data viitoare nu mai scapa.
A scapat! Ne-a adus niste farfuriute cu aperitiv cald, orez cu ficatei fierti de pui. Am ratat si momentu' in care a luat farfuriutele (a mea aproape intacta, orezu' era cleios, iar ficatu' fiert/inabusit nu-mi place).
Din nou asurzim din cauza de decibeli in exces, de iesit inca n-avem curaj (n-am venit sa escaladam!). Si hop-si-asa anunta cantaretu' ca vine supa, sa luam loc la mese. Mesenii se executa. Vin cei 6 chelneri (am fost aprox. 120 de persoane - erau 12 mese plus catedra, plus masa lautarilor, mesele puse pe doua randuri (la perete si la perete, ca sala n-avea ferestre) in tavam erau 48 de becuri pe margine si 14 la mijloc, la "trenulet" au participat 36 de nuntasi, intre mire si mireasa erau 30 de persoane - ma, bligdizeaaam taaahre!). Deci vin chelnerii care au defilat cu bolurile de supa pe culoarul de dans (nu e ring, nu e ring, deci nu e ring de dans!!!) si invitatii au inceput sa aplaude. WTF? Un chelner a servit la catedra, si dupa care s-a dat verde si la restu' de chelneri sa serveasca mesenii. Nu va vine sa credeti, dar aproape ca au ajuns si la mine, dar aproape ca au intepenit toti in si intre scaune. Si deodata, liniste, doi zece, doi zece, proba de microfon! parintele vrea sa binecuvanteze aceasta masa. Again, WTF, ca eu deja lingurisem zama, ce sa mai binecuvantezi frate?! Da' hai, sa facem placerea popii. Moooooaaaah, nu pot sa va povestesc cum ne-am ridicat in picioare, si ce echilibristica am facut. :P
Apoi din nou asurzeala, si yessss! am reusit sa iesim pana afara, ca sa ne mai incalzim. Am intrebat pe nuntasii aia cu care am fi vrut sa stam la masa cam cum ie treaba cu beuturile pe aici. Si aia fac okii mari la noi: pai cum voi inca n-ati servit nimic? Tre' sa-i ceri la mirandolina, si iti aduce. Aham, chestia asta o stiam, da' nu stiam cum sa prindem mirandolina sa ne auda ruga. Da' nu intelegeam de ce la unele mese tronau sticlele cu bauturi, iar la a noastra stateau stinghere niste peturi cu suc.
Apoi a aparut momentu' cu "am fost anuntati ca s-a furat mireasa", anuntat de solist in timp ce canta si el lambada lui. Lumea a luat la cunostinta, dar hora nu s-a intrerupt, mirele nu s-a agitat, a lasat lumea sa se simta si ea bine. Cand s-a terminat de horit lambada, a aparut si mireasa, fara negociere, doar ca am vazut ca a aparut o lada de/cu(?) bere pe scena. Nici un extaz pe mire ca i-a venit mireasa 'napoi. Io cred ca s-au pacalit, mireasa o fi fost doar pana la veceu. Din nou turai, cu mireasa pe masa de asta data. Exaltant moment, dameash palme.
Ne-a chemat pentru friptura, din nou cei 6 in action, becu' stins de asta data, da' sa nu va ganditi ca veneau aia cu tavile cu purcei fripti cu maru'n bot, neaaah, erau cei 6 cu cate o portie in farfurie. Io cre' ca de-aia au stins becu'. Din nou, servit catedra, din nou aplauze, din nou WTF. Mirandolina mi-a pasat de la distanta blidu' cu pireu (fulgi), o buca' de cotlet si un copanel de pui. In treacat am convins-o ca am bea o bere. N-avem decat Beks, va aduc imediat. Imediat dupa ce am terminat de halit.
Din nou asurzeala. De fapt si in timpul mesei asurzeala. De fapt asurzeala non stop. Macar, mulţam' la D-zeu!, n-am avut manele. Da' Rapsodia romana, si balada lu' Porumbescu ati mai ascultat voi vreodata la ospat? E? A fost live, da' a fost infiorator de tare. Aplaudacii si-au facut datoria, adica au aplaudat pana la loc comanda fiecare cantare. La rapsodie si la balada mai incet, ala cred ca a fost reflex. Evident, poze si filmari cum ingurgitam. Cool.
Deci cum va spuneam, deja asteptam sa vina momentu' cu "cado' ", ca deja eram calita pentru Laponia. Si plictisita. Nu de conversatie, ca nu se putea, iar cu insotitoru' meu terminasem de vorbit. Din priviri.
Deci eram la momentu' tzopaiala. Mireasa a fost foarte extaziata pe tot parcursu' nuntii, radea si zambea non stop. A aparut pe fiecare masa cate o farfuriuta cu prajitura, din nou plasata strategic langa fructe. Da' nu aveam farfuriute de desert, si chiar daca reuseam sa prind vreo bucatica, nu aveam chef sa-mi ling degetele in local.
Momentu' magic a fost acela cand doamna in visiniu cu poseta roz cu paiete, sandale verde brotacel, si care avea doua bete de lemn infipte in forma de X in capatzana a vrut sa aibe momentu' ei de glorie. S-a urcat pe scena, a pus lautarii sa o acompanieze si a executat un numar demn de megastar. Evidentos, ca ne-a encantada con "Besa_me_mucio" , haleluia mia!! Aplaudacii in extaz, biss. Juma' de sala era cu spatele la scena, remember, nu?
Si din nou toata lumea la loc, ca vine tortu'. Bec stins, aplauze, cei 6 in action, unu' arunca cu lingura flacari pe jos (alcool flambat), plimbat tortu' la catedra, intors tortu' de la catedra la bucatarie. Intre timp, solistu' a facut recensamantu' sa vada care cand ii nascut. (Stiti voi: cine-i nascut in ianuarie, hai sus hai sus hai sus!). Mirii alergau ca bezmeticii sa dea noroc cu născuţii. Extaz pentru lunile de nastere ale mirilor si nasilor, "sa traieste la multz' ani!". Multi nu s-au nascut, asa reiese din recensamant. Cand s-a incheiat recensamantu' au venit mirandolinii cu farfuriutele cu feliile respective. A mea a suferit accidente grave, s-a rupt felia de zici a mai fost mestecata, am zis pas, am asteptat plece primii invitati (conform lautarului sef la nunta au participat rude, prieteni, cunoscuti si invitati :O), n-a durat prea mult, s-a facut coada, ne-am asezat frumos la coada, predat plicu', primit caserola cu prajituri, chemat taxi si gata nunta.
N-am schimbat cu mirii decat un "bine ati venit" si "casa de piatra", "multumesc". In rest n-au binevoit sa escaladeze printre invitati, au preferat sa faca ture (habar n-am de ce , dar umblau ca apucatii) pe culoarul de dans.
Imi imaginez discutiile lor de azi: a fost de vis, mvaaaai! cata risipa, cata mancare a ramas, cate farfurii de prajituri neatinse. Eu le spun, cu toata delicatetea, ca si-au mancat din cur. Asta daca 'or apuca vreodata sa citeasca si sa-si recunoasca nunta, aici pe blog.
Imi ţiuie urechile. Si acum va mai mirati de ce nu-mi place la nunta?!
Hai, pa!
Later edit: azi ne intalnim cu tipii cu care am fi vrut sa stam la masa. Ca sa "ne radem". Ca mai nou lumea se rade nu se râde.
Foarte haios ai povestit.
RăspundețiȘtergereNici mie nu-mi plac nuntile, deloc.Eu le categorisesc in " nunti plictisitoare " si " foarte plictisitoare".
Pe langa categoriile astea, am fost la una foarte asemanatoare cu asta a ta.In Banat.Deci, nu stiu daca-ti poti inchipui pe langa tot ce ai povestit tu, si o formatie de muzica populara, cu taragot sau cum ii zice la instrumentul ala, foarte galagios.Si mai stateam si sub " scena", ca eram nasi.
Te inteleg perfect.
O saptamana faina iti doresc.
Micule, am facut si eu haz de necaz :P
RăspundețiȘtergereNu mi-e necaz ca am fost la nunta, mi-e necaz de proasta crestere. Da' asta nu o pot trata eu.
Huuuuh! Si zici ca ai stat si tu la "catedra" :lol:
Lasa, noi sa fim sanatosi, ca sa ma putem suporta inca alte multe ospetze de-acu' 'nainte. Cine stie pana la urma 'om ajunge addicted :lol:
Da, da,vorba ta la "catedra".Si de cate ori venea cineva, sefu formatiei zicea " baga marsu' ".Marsu' fiind, o melodie gen aia de la " viata satului ".
RăspundețiȘtergereAcum ma distrez cand imi aduc aminte, dar atunci iti spun eu, ca nu-mi venea sa rad deloc.
Ok.Asta a fost.
Ma d
Buei Happy, io ma sinucideam la masa sa mor io :) ce cule-s nuntile-astea , era sa ma duc si io la una de'asta (cred), dar am anulat in ultimul moment, c-am avut o urgenta , pe bune. Spun cred, ca era genul asta de nunta pen'ca dimineata am vazut mireasa si m-am felicitat pt anulare. Rochia ei era dintr-un material d'ala "in ape" ( care din dreapta bate verde si din stanga roz..stii tu), avea maneci lunji la ruochitz si si si... manusi pan' la coate,damiash pumni (nu palme), acu ai prisheput?? lol Lasa buei, noi sa fim sanatuase si cu mintea-ntreaga sa putem anticipa si evita momente d'astea sinucigase :)
RăspundețiȘtergereYou made my day baby!!!
RăspundețiȘtergereÎmi pare rau de tine,ca a trebuit sa faci cu nervii,dar mie mi-ai îndulcit seara,dupa o zi amara si plina de draci(stii ca eu în ultima vreme cam dau în balanganeala acuta,care cre'ca e pe drum de a deveni cronica...neamurile :D ).Mi-a placut muuuult de tot cum ai povestit/scris!!!!!
Daca eram io la nunta..vorba Lushicai,ma sinucideam naibii la masa!
Eh,bine ca a trecut !Las' ca vine alta! hahahhahahah!!!
imi place stilul tau de a scrie:)
RăspundețiȘtergere