duminică, 30 noiembrie 2008

De pe la Botiza

Cateva instantanee de la Botiza:

Manastirea, inca in faza de constructie, asa cum sunt aproape toate lacasele de cult din zona (cel putin eu asa le-am perceput):








"Dantela":






Clopotele si toaca:




Anexe pe langa biserica manastirii:


Viitoara pensiune si chiliile maicutelor:


Ne-am dus sa bem si niste apa minerala, ia uitati de unde:


Exact din ciubaru' ala de lemn. Venea un miros metalic, iar pe ciubarul de lemn se stransese fierul, stiti voi cum sunt apele astea:


Dupa cum vedeti, apare si o reclama mincinoasa, apa era de Botiza, nu de Borsec :P Ziceti ce mai e in plus in urmatoarea poza?


Pai, da, ati ghicit, ce cauta clestele ala de rufe pe acolo? Cum ce sa caute, pai imediat va arat si "masina de spalat". Care se afla exact in spatele casutei de mai jos. Casuta care adaposteste cazanul de facut tuica. Pai da!


Ta da daaaaam! Masina de spalat ecologica:



Daca setea ne-am potolit-o cu niste apa minerala, foamea ne-am potolit-o cu niste mere, direct de la sursa, mere care sunt cele mai bune din lume, dupa cum ne-a spus botizanu' nostru.


Si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea mea.

sâmbătă, 29 noiembrie 2008

"Sampanii"


Coool , nu-i asa? :D

luni, 24 noiembrie 2008

Monday sickness treatment!

Sonoru' la maxim si bățâială din toate incheieturileeee!

Se iau doua o data :P






duminică, 23 noiembrie 2008

Mânăstirea Săpânța-Peri

Pai, da! Daca am fost prin cimitirul sapantan, a trebuit sa mergem sa vedem si manastirea. Si aici lucrul e in toi, Maramuresul e un santier, la fel ca toata tara. Dar si cand o fi gata o fi mareț. Ma asteptam sa se pastreze mult din traditionalismul proverbial al zonei. Din pacate, locul primeste o noua arhitectura, uneori ciudata. Nu am vazut prea multe din vestitele porti maramuresene, in schimb am vazut un Maramures impanzit de afise electorale. Nici macar promisiuni electorale nu gaseam pe afise, doar un chip, un nume si o ... "culoare". Whatever!

Dar nu voiam sa va zic de politica, voiam sa va zic de manastirea asta.

Deci turla bisericii se poate vedea de pe drum, de la multi kilometri departare. Evident acest lucru, deoarece biserica aceasta este cea mai mare contructie din lemn din lume. Mai mare chiar decat Statuia Libertatii. Cica atunci cand a fost gata turla bisericii, a fost masurata si s-a constatat ca, mvaaaai, nu e cea mai mare constructie de lemn din lume. Ulterior problema a fost rectificata, si orgoliul s-a reparat :P

Manastirea se afla intr-o padure, iar drumul care te duce la ea e destul de ingust si inca nu e foarte bun. Dar e practicabil.

Ce am aflat despre aceasta biserica acolo:


Si ce am aflat despre ea ulterior, cand m-am intors acasa:

"Mănăstirea Săpânţa-Peri situata in apropierea localitatii Săpânţa este o manastire cu traditie infiintata pe vremea voievozilor Dragosesti pe locul unei vechi sihastrii ce purta hramul Sfantul Arghanghel Mihail. Voievodul Balcu si apoi si Drag (nepoti ai lui Dragoş Voda) au daruit acestei manastiri terenuri si bunuri astfel incat in 1391 este ridicata o biserica din piatra. Aceasta este ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu jurisdictie peste bisericile din opt tinuturi si timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului. In aceasta perioada Săpânţa-Peri a servit ca reşedinta multor episcopi printre care si Iosif Stoica, canonizat ulterior de catre Sfântul Sinod in 1992 cu numele de Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş praznuit la 24 aprilie.

La Săpânţa-Peri a existat de asemenea una din scolile de caligrafie insemnate din Romania, aici au fost traduse si copiate in romana pentru prima data Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voroneţean si Faptele Apostolilor.

Distrusa in 1703, Mănăstirea Săpânţa-Peri a fost reconstruita la finalul secolului 20, inceputul secolului 21 in Parcul Dendrologic Livada, nu departe de locatia originala - care astazi se afla in Ucraina. Aici a fost construita cea mai inalta biserica de lemn din lume, biserica ce poarta hramul Sfântul Arhanghel Mihail, inalta de 78 de metri (mai inalta decat Statuia Libertatii din New York). Constructia a fost realizata dupa planurile arhitectului Dorel Cordoş de catre mesterul Ioan Ştiopei zis Buga din Bârsana.

Biserica a fost sfintita la 31 august 2003, cu toate ca lucrarile de constructie nu sunt inca nici acum finalizate in intregime. De asemenea intre 2003-2004 a fost construit si altarul de vara de catre mesterul Ioan Ştiopei. "

Cum am vazut-o eu? Las pozele sa va vorbeasca :

Aici este un fel de altar in aer liber (sa ma scuzati, dar sunt un profan, nu le am cu treburile bisericesti).

Vedere de jos:


Vedere de sus:


Aici sunt adapostiti 3 butuci uriasi din stejar. Acesti stejari au fost sacrificati pentru a se putea construi manastirea.


Sunt impresionant de mari, si aveau o venerabila varsta la momentul sacrificarii. Nu stiu sa citesc in inelele truchiului de copac varsta, dar sunt convinsa ca erau tare batrani stejarii acestia.

De jur imprejur erau montate niste bancute de lemn, acolo te puteai aseza si medita. Sau pur si simplu puteai sa stai si sa respiri aer curat.

Scarile care te duceau in cupola acestui altar nu aveau montate inca balustradele. Dar cred ca totul va arata foarte frumos cand va fi gata:


Cupola acestui altar e facuta in intregime din lemn, si ni s-a mai zis ca unul dintre trunchiurile celor 3 stejari a servit ca stalp de sustinere pentru crucrea din varful turlei bisericii. Ia, admirati dantelarie in lemn:






Iesim din acest altar, si avem posibilitatea sa o luam la plimbare prin padure, sau sa ne indreptam catre biserica.


Alegem varianta cu biserica, fiindca, chiar la intrarea in biserica se intampla ceva interesant:


Deci, la inceput n-am inteles eu ce era cu agitatia aia pe langa masinile de langa biserica. De ce au trebuit sa fie trase chiar pana aproape de zidul bisericii. De ce au trebuit sa se deschida toate usile, portbagajul, capota din fata. Apoi, cand a aparut un preot tanar cu cartea sfanta sub brat am inteles. Oamenii voiau sa sfinteasca automobilu'. Am cascat si io putin gura la ei, asa, in limita decentei, si chiar cand sa plec, unul din grupul cu sfintirea a inceput a insira o groaza de nume, banuiesc ca erau numele celor care urmau sa aiba privilegiul de a calatori cu masina sfintita. Noaa, chestii noi pentru mine.

Dar sa revenim la biserica din lemn.


A fost foarte greu sa pot prinde un cadru cu biserica in intregime, atat este de inalta. Ca sa faci poze in biserica trebuie sa platesti o taxa, parca 5 lei era. Sunt curioasa, daca la cei 5 lei de taxa iti emitea careva vreo factura. Asa ca am preferat sa fac o donatie anonima, fara sa cer nimic in schimb. Oricum lumea carcotea pe la colturi ca preotii locului cam toti vorbesc binisor "afacereza", ca pe langa chiliile maicutelor se vor inalta si niste pensiuni chiar langa manastire. O fi bine, o fi rau, nu sunt eu in masura s ama pronunt - dar oamenii din zona cam toti au camere de inchiriat, daca nu au pensiuni.

Cateva imagini cu biserica in constructie:









Ferestrele erau termopan.



"Up" ...

... and "Down"
Astea erau niste scari sculptate/cioplite dintr-un singur trunchi, numai ca s-a crapat trapat trunchiul in doua. Scarile duceau spre locul unde era montat stalpul care sustinea crucea de pe turla bisericii.

Aici e stalpul cu pricina:


Se zice ca are 38 de metri inaltime, iar biserica e înaltă de 78 de metri, cu o cruce de 7 metri şi îmbogăţită cu 4 kg de aur.

Alta dantela, de data asta pe acoperis:


Aici se vor construi chiliile maicutelor, sau va fi pensiunea de langa manastire, nu stiu nici eu exact:


Si in cele din urma, arunc o ultima privire, si ne pregatim de plecare:


De asemenea ne pregatim sa sarbatorim , ca doar mai e putin si vine Craciunul peste noi.