Ia, liniște, atenție aici la mine. Azi am gătit!
După ce v-am plimbat prin nămeții Laponiei, cred că o gustare caldă nu vă strică. E atât de ușor de preparat bundașchenirul ăsta, încât nu ar merita să-ți pierzi timpul scriindu-i rețeta. Dar la cât de bun e, cât de sățios e, mă gândesc că doar o imagine ar fi prea puțin pentru măreața rețetă. E ideală pentru timpuri răcoroase cu miros de mere coapte, scorțișoară, cuișoare, rommmmmmm!!!!
Asadar, să nu mai pierdem vremea, și să începem:
INGREDIENTE:
-3-4 felii de paine "veche" (de o zi, două)
-3 oua
-2 linguri iaurt/smantana
-100 g telemea rasă pe răzătoarea mare
- ulei pentru prăjit
Se sparg ouale intr-o farfurie adanca sau intr-un castron.
Urmatorul pas, se intelege ca e baterea "ouălelilor". Cand sunt bătute bine, se adaugă telemeaua rasă:
Telemeaua mea era foarte uscata, de aceea am ajutat-o cu putin iaurt. Iaurt aveam in frigider, dar merge la fel de bine si cu smantana. Cu lapte mi se pare ca se prea inmoaie painea, dar e chestiune de gusturi. Se amesteca bine, pana se obtine o compozitie omogena, dar nu foarte lichida.
Se pune intr-o tigaie antiaderenta ulei. Se incinge foarte bine.
Fiecare felie de paine se înmoaie în ou pe ambele părți. Partea întâi ( :d)
Si partea a doua (lol)
La fel se și prăjesc. Tot pe ambele părți. Partea A ...
... și partea B
"La familia" :
Prăjitul nu durează foarte mult, doar până oul prinde o culoare arămie/aurie. Se scot pe hârtie absorbantă. Și se mănâncă cu multă poftă. Întotdeauna friganelele astea - căci bundașchenir asta înseamnă ("paine cu bundă" :p )- mi s-au părut nemaipomenit de bune alături de o cană de lapte bătut, sau un ceai fierbinte.
Detaliu am, secțiune nu am, cine credeți că mai lasă bundașchenirul din mână să-l pozeze după ce-l mușcă, aa?
Iubitoarelor topicului cu ceaiuri de pe ciulinar le recomand ceaiul ăsta, are gust bun de mandarină.
