Se afișează postările cu eticheta visine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta visine. Afișați toate postările

sâmbătă, 19 iunie 2010

Încă un post cu vișine ت

Dear blog and my dear bloggers and followers,



I know I haven't spoken to you almost for ... one hundred years ,so I apologise. Păi da! N-am prea vorbit cu voi de multă vreme, și ca să vedeți că încă exist si sunt tot mândră, un pic mai grasă și frumoasă am zis că să vă mai dau un semn de viață. Voi ce mai faceti, cum o mai duceți? Pe aici au dat năvală căldurile cele mari pe care le găsisem în sfârșit de octombrie prin vechiul Antep din Mesopotamia (v-am povestit de el, mai țineți minte? Și încă mai am multe de zis despre zona respectivă, deci keep in touch - moaah! mi-am făcut norma la romgleză, nu te pot dezamăgi dragă BD!). Ziceam de 'cele călduri pe care le mai alungă câte un fuior sălbatic de furtună, care mută acoperișurile caselor, rup crengile pomilor, zboară pălăriile moșilor și ridică-n vânt poalele babelor. ت


Si fiincă nu se poate să vă țin așa pe uscat vă poftesc cu mare drag în bucătaria roșu ferrari cu dotări franke-nștaine (yesss BD!!!) și vă pun dinainte un pahar de apă (plată) proaspătă și o lingură generoasă de dulceață de vișine, parfumată, proaspătă și cremoasă.
Dulceață de vișine



Din păcate nu e făcută după rețeta tradițională pe care mi-a lăsat-o moștenire buna cea bună:

1 kg fructe, 1 kg zahăr se lasă peste noapte în căldare - că ea fierbea dulceața în căldare de tuci pe sobă de lemne - a doua zi, de dimineață, pe răcoare, se dă la fiert, la foc molcom, până se încheagă zeama, amestecând din când în cand în căldare, cu mare grijă să nu se strivească fructele! Să vă zic și de pietrele bunei? Avea buna un set de pietre pe care le fierbea bine cu o zi înainte de a fierbe dulceața. Apoi le punea în căldarea în care fierbea dulceața - nu mai era nevoie de lingură ca să amestece în căldare, treaba asta o făceau pietrele. ت După câteva clocote se încearcă dacă dulceața este gata: pe o farfurie se picură din zeama de la dulceață. Dacă zeama ("picurul" sau picătura, cum doriți să-i spuneți) rămâne "boabă" dulceața e gata de pus în borcane. Borcanele se spala și se coc în dubă (a.k.a cuptor). Dulceața se toarnă fierbinte în borcane care pe atunci se legau bine cu celofan (în zilele noastre se capsează cu capace de tablă) și se lăsau "la odihnit" în "haine" (adică se făcea un culcuș din dune, pături, perne, uneori și vreo 2 motani grași și lenoși de atâta căldură, ت care să permită o răcire foarte lentă a dulceței din borcane). La final, borcanelor li se făcea "fața", făcându-le pălărie din hârtie pergament sau material de bumbac. Cam așa:

(Nu spun ce este-n sticluță, spun doar că e din prune și are mai multe grade decât sunt acum afară ت)

Ziceam că ceea ce v-am oferit eu spre degustare nu e o dulceață tradițională, ci e una mai modernă, făcută în mare viteză. După ce am scos sâmburii din 2 kg de vișine, le-am pus în cratiță (de inox, BD, da?) și le-am pus la foc mic. Când zeama pe care vișinele o lasă începe să clocotească, se adaugă 500 g de zahăr gelifiant. Se mai dau vreo 5-10 minute clocote și dulceața e gata închegată! Se poate înobila cu vanilie și scorțișoară, după cum vă este dorința.


Acum, sincer să vă zic, dulceața asta aduce mai mult cu o cremă de vișine, zeama având consitența mierii de albine. După ce ne-am dedulcit, mă gândesc că pentru mâne voi pregăti din ceea ce a rămas un strudel cu vișine, așa cum se poate găsi la cofetăria Miky din satul meu natal. Deci s-ar putea să postez și mâine ت

Până atunci, vă ofer cu tot dragul, o bilă mov:


Știe careva cum se numește bila mov? Ia uitati-vă mai bine la ea și rogu-vă, luminați-mă și pe mine:


Gracias! ت

P.S. Fiin'că am tot pomenit de BD ii dedic o melodiuță de care m-am 'drăgostit eu prin drumețiile mele poloneze:

Aici in varianta "old folklore"






Iar aici in varianta "cover", remix sau cum vreti voi să-i ziceți:





duminică, 18 ianuarie 2009

Cocos Vișinosos!!! :D


Azi am planuit sa fac din nou o prajiturea cu visine sau cu mere, nu eram precissssssa de care o sa iasa pana la urma. La magazin merele aratau deplorabil, fapt ce m-a ajutat in decizia mea. Cu visine va fi si de data asta :D

E vorba de prajitura de aici, dar de lene de a mai deschide calculatorul am facut-o din amintiri (cam inexacte) de aia zic ca merita sa o postez, ca n-a iesit rea! :)

Asadara:


INGREDIENTE:

-400 g visine fara samburi
-2 linguri gris
-200 g unt
-4 oua
-100 g zahar
-100 g cocos razuit
-80 g faina
-1 pachet praf de copt
-2 plicuri zahar vanilat
-1 budinca de vanilie
-400 ml lapte
-3 linguri zahar
-50 g dintr-o tableta de ciocolata

(nu apar laptele, ciocolata si budinca, ele apar - asa ca vedetele- ceva mai tarziu)

Se topeste untul, apoi se lasa sa se racoreasca putin, timp in care pregatim tavile cu visinele.


Se ung foarte bine cu unt tavile - eu am facut in "closca cu pui" :))

Se presara grisul si niste zahar si apoi se aranjeaza visinele

Se da tava la cuptor ca sa se "coaca" putin siropul de visine.

Se bat ouale spuma:


Se pune ca la maioneza untul topit.


Se adauga faina


...cocosul ...


... praful de copt pe care eu l-am stins in niste zeama de lamaie...


Acest aluat se toarna peste visinele coapte:



Se coace rapid, la 220 de grade, aproximativ 15-20 minute (incercati cu batul de frigaruie daca s-a copt)


Se raceste si apoi se rastoarna pe gratar:



Nu e foarte inalta, e mai mult ca o tarta.


Apoi am facut o budinca din 400 ml lapte (daca nu stiti sa o faceti, vedeti ca sunt scrise indicatii pe plic), si mai adaugam 2 plicuri de zahar vanilat.


Asa calda se intinde peste prajiturici



Ornam cu ciocolata


Sectiune - de pofta :p

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Vișinella

Adica ea :



INGREDIENTE:

-400 g visine fara samburi (proaspete sau de la congelator)
- 1 pachet de unt (200 g)
- 100 g zahar brun
- 200 g faina
- 2oua
- 50 g gris
- 50 g cacao
- 50 g ciocolata alba
- 1 pahar mic de iaurt
- 1 plic praf de copt
- 1 plic zahar vanilat
- arome (vanilie, scortisoara etc)

Se unge tava* cu unt si se presara cu gris si zahar ( vreo 2 linguri).

*tava e din aia mica - daca stiti in care face Poca amandine. (35cm x 35cm daca nu ma insel)



Apoi se aseaza visinele scurse de zeama.


Se mai presara un praf de gris si un praf de zahar pe ele, se mai pune vanilia si scortisoara si se dau la cuptor, pana nu mai lasa apa (aprox. 15 minute la 200 de grade)

Restul de unt se freaca spuma cu zaharul.


Adaugam galbenusurile ...


... faina...

...iaurtul si praful de copt ...

... si albusurile batute spuma tare.

Se obtine un aluat curgator:


Se scot 4 linguri din acest aluat intr-un castronel si se amesteca cu cacao si cu paiete de ciocolata alba


Se scoate tava cu visinele de la cuptor, si asa fierbinte se toarna compozitia galbena si cea cu cacao peste visine.


Marmoram cu un batz de frigaruie si dam din nou la cuptor pentru inca 15 minute.


Gata si prajiturica asta:


O lasam sa se raceasca si o rasturnam pe platou.


Sectiunea:


V-am facut si o poza cu bucata mea, mancam din ea, mi-era frica sa o las pe mai tarziu, fiindca dispare extraordinar de repede :D

Nu m-ati crezut? Ia dovezi, dovezi: