luni, 13 august 2007

Apuseni Adventures - Varful Bihor

De data aceasta tot drumul l-am parcurs cu "jeep-ul", a durat vreo 2 ore (?), peisajul a fost de vis, nu am cuvinte sa-l descriu cat de minunat a fost.

Fiecare se deplasa pe aici cu ce avea: unii cu masina, altii calare, altii cu motoare, altii pe jos:



Ghidul nostru ne tot spunea "vedeti, acolo sus vom ajunge cu masina"; noi, carcotasi, "hai, ma, fii serios... chiar?!"



Zapada in iunie:



Vedeti linia aia serpuita? Ala e drumul pe care am urcat cu "gipanul" MadMaxVehicle




Mai aveam putin si puteam sa strigam ca "sunt cu capu'n nooooooori":



Ne apropiem din ce in ce mai mult de punctul "teminus", adica de acel releu - el era reperul nostru. Inca e destul de mic ... si totusi, uite ca avea dreptate ghidul cand zicea ca o sa ajungem cu masina pana in varful multelui, n-as fi crezut asta, daca nu as fi vazut:



Incet, incet, turnuletul acela care se vedea de jos cat o musculitza a inceput a prinde proportii, devenind ditamai uriasul cu palarie din nori.



Acolo sus, la urias, era un bloc mic in care locuiau "mesterii" de uriasi. Evident, ne-au observat, salutat, fluierat nu neaparat toti si nu neaparat in aceasta ordine.

Am lasat masina langa releu si am facut cativa pasi, vreo 50 de metri pana la borna care ne va indica "victoria":


Si din profil:


Va vine sa credeti ca exista Statuia Libertatii in Apuseni ? Uitati dovada:



Am aruncat privirea in toate directiile, peisajul era absolut superb:


Vegetatie nu e foarte bogata, incercam sa imi amintesc de tufele de jnepeni din cartile de geografie:



Ni s-a spus ca acolo unde brazii formeaza pe munte o linie terminus, acolo altitudinea e de aproximativ 1700 m, mai sus de 1700 nu mai creste bradul.



In final, va daruiesc niste floricele de la cota 1800 și 49 :D, ca rasplata pentru rabdarea voastra de a ma insoti pe drumuri de ... Apuseni:


Cu sufletele mai aproape de Dumnezeu, ne spunem fiecare cate o dorinta/rugaciune si plecam multumiti (si flamanzi) catre gazdele noastre, care se aflau în vale, la vreo 2 ore de mers cu masina.





Cand am ajuns in zona cu zapada, ar fi fost o blasfemie sa nu ne oprim si sa nu dam mana cu ea:



Ne-am intalnit cu un nene cu motor, n-a priceput decat ca il pozam si pe el (era din Ungaria), ca decor, a zambit frumos



Ne-am reluat drumul printre cararile de munte:


Au aparut brazii:


Aruncam o ultima privire releului, si ne promitem fiecare ca vom reveni.






Am facut calea-ntoarsa catre gazdele noastre din Scarisoara. In Garda era targul de duminica, cica a coborat lumea din satele de pe munte la biserica:




Ai senzatia ca soseaua va trece prin maruntaiele bisericii:


Aaa, a venit si laptele proaspat si fara E-uri! Enjoy!



Punct.

Si de la capat cand o mai fi sa fie :)

4 comentarii:

  1. Super; esti Bihorean/ca?
    uite si aici ceva de pe acolo de astavara.

    RăspundețiȘtergere
  2. No, dar ma invart prin zona :P
    Misto si la tine, adresa e un pic gresita, dar m-am descurcat.

    Frumosi sunt Apusenii!

    RăspundețiȘtergere
  3. foarte foarte tari pozele...in sfarsit am vazut si eu zapada de pe bihor care tine pana in iulie...

    bunica mea sta undeva langa scarisoara..intr-un catun izolat din comuna Avram Iancu,jud. ALba.De langa casa bunicii se vede vf. bihor,chiar foarte bine.

    am fost si eu pe acest varf...de 3 ori...de fiecare data pe jos,prin alta parte decat aceasta cu masina.

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu am fost in Apuseni in vara 2009 si am ramas fermecata si indragostita de locurile alea! Sunt surprinzator de frumoase si deosebite, natura te imbratiseaza entuziasmata

    RăspundețiȘtergere